Noi „pocăiții”, evanghelicii, urmașii protestanților, suntem deseori criticați că vorbim împotriva Maicii Domnului și că nu o cinstim. Aceasta este una dintre acuzele false care ni se aduc de sute de ani. Probabil nu vom scăpa niciodată de ele.
În ce mă privește cred că cinstirea Mariei prin imitarea exemplului ei este ceva dezirabil. Nu ne-am bucura noi ca toate femeile și fetele care o „cinstesc” să își păstreze curăția sexuală până la căsătorie, să aibă relații curate de logodnă și de căsătorie și să-și prețuiască rodul pântecului refuzând cu orice chip avortul? Desigur! Dar mă tem că plecăciunile, săruturile sfinte și cinstirea Maicii Domnului nu opresc frecvența păcatelor amintite mai sus.
Scriptura este sursă de practică și doctrină creștină. Astfel, noi ne uităm la prescripții și practici scripturale pentru a învăța ce trebuie să facem în închinarea noastră față de Dumnezeu și pentru a afla calea mântuirii. Iată unul din câteva texte foarte citat în sprijinul cinstirii liturgice a Maicii Domnului: “Îngerul a intrat la ea și a zis: „Plecăciune ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată ești tu între femei!” (Luca 1:28).
Acestea sunt câteva observații textuale datorită cărora noi nu o cinstim liturgic pe Maica Domnului și nici nu îi atribuim funcții soteriologice, ci numai o primim ca exemplu al unei femei credincioase:
1. Urarea „plecăciune” nu este o închinăciune, ci o urare evlavioasă a îngerului. Termenul mai poate însemna „bucură-te” (vezi celelalte apariții în preajma nașterii Domnului Luca 1:14, Matei 2:10).
2. Chiar dacă aceasta ar fi fost la propriu o plecăciune, ceea ce nu este, este vorba de un înger care face acest lucru, nu un om. Nicăieri nu vedem un alt om făcând închinăciune Mariei.
3. Chiar dacă îngerul s-ar fi închinat, îngerul nu este trimis pentru a transmite un model. El nu spune acest lucru și nimeni ulterior, din apostoli sau alți oameni sfinți, nu trag o astfel de concluzie.
4. Îngerul îi spune „ți s-a făcut har” și „binecuvântată ești”. Ea nu este o sursă sau un instrument de har și binecuvântare, ci este una căreia i s-a făcut parte, de către Dumnezeu, de har și binecuvântare.
5. Expresia „binecuvântată ești tu între femei” nu poate înseamna „vei fi binecuvântată” sau „ți se vor ruga ție” sau „vor mijloci la tine” pentru că zice că va fi binecuvântată „între femei” ceea ce ar însemna că doar femeile i s-ar putea ruga. Expresia se referă la privilegiul special care i s-a făcut pentru a fi aleasă să fie Maica Domnului dintre toate femeile.
6. Expresia „Domnul este cu tine” nu poate însemna „ție să ți se închine” sau „pe tine să te cinstească” pentru că expresia descrie ceea ce Domnul a făcut față de ea – a însoțit-o cu prezența Sa specială pentru a fi Maica Domnului, nu ceea ce vor face alții față de ea.
7. Observați că întreg evenimentul este în afara unui spațiu liturgic. Aceste vorbe sunt despre ce a făcut Domnul ca ea să fie Maica Domnului. Nu există nimic despre mijlocirea, ajutorarea sau binecuvântarea pe care ea le poate da.
8. Îngerul spune aceste cuvinte în timp ce Maria era pe pământ, înainte de a-L fi născut pe Domnul, iar ea este acum în prezența Domnului ei, într-o altă poziție și stare și de aceea nimic din aceste cuvinte n-au relevanță liturgică sau mântuitoare pentru noi.
În concluzie, pentru noi există o distincție între a recunoaște (1) că Maria a fost o femeie unică fiind aleasă să fie mama Domnului, (2) ca ea este un model demn de urmat în multe aspecte ale credinței și trăirii ei și faptul că ea (3) ar putea să mijlocească harul, să ne asculte rugăciunile sau să primească închinarea și cinstirea noastră.
În ce privește punctul 3 noi credem că un crez sau o practică de acest fel este contrazicere a ceea ce a spus îngerul și ce a recunoscut maica Domnului despre ea, este construirea unei scheme mântuitoare absentă din gândirea apostolică și este o deraiere de la închinarea curată cerută de Dumnezeu în Cuvântul Său și practicată de biserica primelor veacuri.
SURSA | Facebook